Nimic nu-şi doreşte mai mult omul în viaţa aceasta decât să fie iubit. Nu este numai adevărul poeţilor, ci şi al psihiatriei şi psihologiei moderne, care descoperă că principalele cauze ale bolilor psihice, dar și somatice, sunt lipsa dragostei şi a sentimentului utilităţii. Adică să nu iubeşti, să nu fii iubit sau să nu te mai simţi util celorlalţi. Și, pentru că nevoia omului de iubire este atât de bine cunoscută de psihologia modernă, aceasta a devenit unul din instrumentele principale ale celor ce conduc astăzi lumea. Căci conducătorii, vezi bine, trebuie să se gândească la binele supuşilor lor.

Astfel, în ce privește alimentaţia, stăpânii lumii se gândesc la noi, la bucuriile şi plăcerile noastre nevinovate. Pe de o parte, punându-ne la dispoziţie ierbicide şi pesticide extrem de eficiente, precum glifosatul şi multe altele, care cresc productivitatea de câteva ori. Pe de altă parte, prin toate produsele minunate de pe piaţa alimentară, care ne colorează zilele, cum sunt Coca-Cola şi ciocolata, dulciurile şi carbohidraţii, roşiile, merele şi varza care par să nu se mai strice niciodată ‒ şi multe altele, mari şi frumoase, ce amintesc parcă de grădinile Raiului.

Şi, mai mult, pentru că planeta este atât de poluată încât viaţa a devenit tot mai grea şi soarele tot mai arzător, aceiaşi conducători au început deja, în numele aceleiași iubiri ‒ manifestate chiar prin copii autişti ca Greta Thunberg ‒ să lupte la nivel planetar împotriva tuturor surselor de poluare. Astfel că şi lemnul, gazul natural, cărbunele sau alte surse de căldură şi energie tradiţională sunt în curs de interzicere, căci poluează mult, iar oamenii vor fi lăsaţi să se bucure de-acum încolo de energia neconvenţională, care desigur că va fi de câteva ori mai scumpă, dar ce contează, când sănătatea omului planetar este în joc?

Oameni precum Bill Gates1, de pildă, pentru că iubesc planeta mai mult decât noi toţi la un loc – ce noroc că ne iubeşte cineva atât de bogat! –, constatând că suntem mult prea mulţi, promovează vaccinarea, care ne poate ajuta să ajungem la o populaţie optimă, așa încât fericirea să fie mult mai accesibilă, prin înmulţirea mijloacelor şi bogăţiilor pentru fiecare dintre noi. De aceea, unul din scopurile vieţii sale este să vaccineze întreaga populaţie a lumii. Şi iată că înţelepciunea lui s-a dovedit extrem de valoroasă în contextul pandemiei recente. Căci nu putem sta cu mâinile în sân văzând cum se prăpădesc oamenii contaminaţi cu un virus care a scăpat de sub controlul liliecilor şi a contaminat lumea sub forme modificate genetic. Singura soluţie rămâne, desigur, aceea de a vaccina mai toată planeta. Iar cine se va eschiva, nevaccinându-se de câte ori va fi nevoie, acela va trebui să-şi ia bagajele şi să se mute pe orice altă planetă, căci pe Pământ nu va mai fi loc pentru el.

O dragoste nediferențiată

De această manifestare a iubirii s-au contaminat toţi conducătorii şi, mai ales, aproape toată presa mondială. Cu toţii luptă acum pentru acelaşi deziderat, mişcați de uriaşa iubire de oameni care îi stăpâneşte. Toţi oamenii, până la unul, trebuie vaccinaţi spre binele lor. Această măsură nu va trebui să-i treacă cu vederea nici pe copiii de la patru-cinci ani în sus ‒ vârstă de la care, după indicaţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Noastre, trebuie să înceapă şi educaţia sexuală. Căci sexualitatea se află în centrul atenţiei celor ce proniază binele nostru, sub toate formele de manifestare. Cum ar putea lăsa deoparte erotismul și autoerotismul, cu toate ramificațiile lor, încă neexplorate suficient, când prin el se poate obţine cel mai uşor „dragostea” aceea ce-l poate face fericit pe om până la adânci bătrâneţi, fără greutăţile şi uzura unei vieţi de familie, care mai incumbă şi riscul iraţional al naşterii de copii.

Astfel, cei ce-şi manifestă cel mai mult dragostea erotică nediferenţiată, democratică, pentru toate fiinţele umane (şi nu numai) vor avea cele mai multe şanse de a progresa profesional şi social, ajungând chiar în fruntea statelor. Ei sunt cei care îşi vor merita cu adevărat locul sau rolul de conducători ai lumii. De ce să nu spunem lucrurilor pe nume? Aceştia, neavând familii şi copii ‒ căci accidentul acesta al naşterii se poate produce doar la întâlnirea unui bărbat cu o femeie ‒, nu vor putea fi judecaţi că acumulează bogăţii pentru urmaşii lor şi, ca atare, vor avea mult mai mare dispoziţie de dăruire faţă de binele comunităţii şi, desigur, mai mult timp de consacrat obiectivelor superioare ale iubirii colective planetare. Aceasta este, de fapt, taina ideologiei de gen, a iubirii pe care trebuie să o manifestăm fiecare dintre noi faţă de homosexuali şi cei asemenea lor, care, până la urmă, se jertfesc pe altarul dragostei faţă de partenerul lor.

Nu trebuie să uităm nici cel mai important mijloc al manifestării iubirii conducătorilor faţă de noi. Este vorba de prietenul nostru cel mai bun, de cel prin care primim cele mai multe declaraţii de dragoste, care nu pregetă să ne stea alături zi și noapte, care ne oferă posibilitatea să ne împrietenim şi să ne îndrăgostim de persoane umane din toate colţurile lumii, iar pentru cei mai devotaţi, şi de extratereştri. Este vorba, desigur, de micul ecran. Căci fără el nu mai aveam nici educaţia de astăzi, nici înţelegerea scopului suprem al iubirii sexuale nediferenţiate, nici posibilitatea cunoaşterii atâtor delicii alimentare, mode şi maşini sau tot ce mişcă în lumea asta. Desigur, fără această „fereastră către lume” nu am fi putut cunoaşte şi adera la iubirea conducătorilor faţă de noi, la toate manifestările ei inepuizabile.

Desigur, există critici răuvoitori care, poate din invidie şi dintr-o vădită ură faţă de semeni, sugerează că toată această dragoste este murdărită de tot felul de alte interese. Cică ne-ar vrea răul „ăştia” şi-ar vrea să ne omoare! Şi zic că glifosatul este cancerigen, ca şi toate alimentele pline de conservanţi, aditivi sau alte substanţe care, toate împreună, ar contribui la creşterea ratei cancerului. Carbohidraţii şi dulciurile s-ar face vinovate – în optica acestor oameni reduşi – de bolile metabolice care vatămă peste 60% din populaţia adultă a statelor dezvoltate. Dar cine să-i creadă, când toate acestea sunt atât de gustoase?

Mai mult, cică savanţi şi economişti avertizează că interzicerea mijloacelor convenţionale de energie vor arunca populaţia în frig şi foame, prin creşterea inflaţiei şi a preţului la căldură şi curent. Mincinoşi, desigur, căci ştim noi că omul se poate adapta la orice temperatură sau poate foarte bine să-şi pună o haină în plus pe el şi-i va fi bine. Cât despre bani, nu avem de ce să ne temem, că doar de-aceea sunt băncile, să ne împrumute. Iar de mâncare avem şi mai puţină grijă, căci acum s-a inventat şi carnea artificială, aşa că nu vor mai fi omorâte nici animalele, săracele, iar oamenii, aproape vegetarieni, vor trăi de-acum oricât de mult.

Mai zic unii că homosexualitatea, ideologiile de gen şi, în general, erotismul vor distruge complet familia, vor creşte rata bolilor cu transmisiune sexuală, a violenţei sub toate formele ei, a depresiilor şi sinuciderilor. Tot ei susţin că cei fără copii, care conduc lumea, nu vor apăra familia, ci dimpotrivă. Dar cine să-i creadă? Până şi poporul român a înţeles că acestea sunt numai minciuni, de vreme ce nu a ieşit în număr semnificativ la Referendumul pentru familie.

Din păcate, s-au găsit şi aici contestatari care susţin că pentru toate acestea va veni mânia lui Dumnezeu peste lume, că pentru păcatele zilelor noastre se va apropia sfârşitul, cu pecetluirea antihristică şi toate celelalte. Extremişti religioşi! Fundamentalişti! Toată lumea ştie că lui Dumnezeu Îi place, înainte de toate, dragostea. Deci cum ar putea fi împotriva acestor manifestări înduioșătoare ale afecţiunii pe care ne-o arată stăpânitorii lumii acesteia?

De ce oare nu-L credem?

Acum, de când cu pandemia asta, s-au mai găsit alții care să spună că virusul a fost făcut în laborator, dar nu atât pentru a fi contaminată lumea şi a fi omorâţi cât mai mulţi oameni, cât pentru a se justifica vaccinarea întregii planete. Şi mai zic că vaccinul omoară deja mulţi oameni, iar în curând va declanşa o explozie a bolilor cardiovasculare şi cancerului, a bolilor autoimune sau de alt tip. Cică deja au început să apară. Dar cine să-i creadă? Chiar dacă sunt savanţi, laureaţi ai premiului Nobel sau mari oameni de ştiinţă care spun asemenea enormități, cu siguranţă, au ei un interes! De aceea nici nu apar în mass-media şi sunt daţi afară de peste tot. Ticăloşii, nu vor să ne lase să ne vaccinăm, ca să ne salvăm noi şi familiile noastre!

Chipurile, susţin alţii că vaccinarea universală aminteşte de pecetluirea de la sfârşitul vremurilor. Că nu vei mai putea să cumperi şi să vinzi dacă nu o vei avea. Că vom trăi izolaţi, ascunşi, prigoniţi, pentru că nu vrem să intrăm în rândul lumii prin vaccin. Cine oare să mai creadă asemenea absurdităţi? Niciodată nu am auzit aşa ceva la televizor! Din nefericire, vedeţi, aşadar, că răul proliferează încă în lume, iar conspiraţioniştii, din invidie, se luptă pe faţă împotriva celor care ne vor binele şi se îngrijesc de viitorul nostru, ca să fim cât mai fericiţi şi mai puţini, căci, desigur, atât de mulţi nu vom putea fi niciodată cu toţii fericiţi în acelaşi timp.

Oare aceasta să fie dragostea pentru care S-a născut Hristos, Fiul lui Dumnezeu, din Fecioară în Betleemul Iudeii acum 2000 de ani? Oare pentru această iubire a hrănit El cinci mii de bărbaţi, cu femeile şi copiii lor, din cinci pâini şi doi peşti? Oare a vindecat vreodată Hristos cu forţa, sau a impus oamenilor ceva prin puterea minunilor Lui? De ce oare lumea nu-L crede pe El, Cel ce ne iubeşte? De ce nu-I urmăm Lui, printr-o viaţă fără prihană, în care lupta cu patimile să biruie răutatea celui rău? De ce oare preferăm să stăm în faţa ecranelor şi să ne încredem în puternicii zilei, în loc să dorim să ne trăim viaţa împreună cu El? Credeţi oare că soluţiile pe care stăpânitorii lumii le dau crizelor pe care tot ei le-au creat ne vor aduce fericirea? Nu putem nădăjdui decât că toată această încercare prin care am trecut odată cu pandemia ne va face să înţelegem că numai la Dumnezeu ne este scăparea, nu în ştiri şi măsuri de protecţie, şi că dragostea înseamnă în primul rând să-L iubim pe Domnul Dumnezeul nostru din toată inima noastră şi din tot cugetul nostru, iar pe aproapele nostru ca pe noi înşine.

Gheorghe Fecioru

Articol publicat in Revista Familia Ortodoxa/Ianuarie 2022

1 https://www.youtube.com/watch?v=JaF-fq2Zn7I, min. 4:40.