Coronavirus. Panică, teamă, izolare. „Stați acasă!” – este refrenul nostru zilnic. Stăm cu toții acasă, dar copiii sunt cei mai afectați. În special cei de la bloc. Nu poți constrânge un copil să stea săptămâni întregi între patru pereți, mai ales când și părinții lucrează de acasă, de regulă cu ochii ațintiți la ecranul calculatorului. Ca să nu fie deranjați, soluția cea mai la îndemână e să-i lase pe cei mici tot în fața unui ecran, ore în șir. Efecte secundare ale coronavirusului? Da, o afundare în lumea virtuală… însă o afundare cât se poate de reală! Accentuată de faptul că toate orele sunt și ele online. Și totuși, cât de eficient învață copiii noștri în fața ecranelor? Vom încerca în această nouă serie să dăm un răspuns. (A.D.)

Au trecut, iată, două luni de educație online. Putem face un bilanț. Poate este prea devreme pentru noi studii și statistici. Însă școala online nu este un concept nou. Se aplică de ani buni. Statele Unite, de pildă, au alternative online la cursuri, de la nivelul școlar până la cel universitar. Impactul asupra elevilor și studenților? Menționăm șapte puncte principale:

1. Scăderea dorinței și motivației de a învăța. În orele online, elevilor le lipsește motivația din învățământul tradițional. Nu toți elevii pot învăța singuri.

2. Absența interacțiunii față către față între profesor și elev. Cea mai mare parte a acestei interacțiuni are loc prin e-mail, care este adesea impersonal, ori în cadrul unor grupuri de discuție – care adună de la 25 de elevi în sus și nu înlesnesc o adevărată comunicare, nici nu consolidează relația profesor-elev sau cea între elevi.

3. Imposibilitatea de a efectua lucrări practice. Există experimente în laborator, atât în școală, cât și în facultate, ce nu pot fi realizate online. Nici înlocuite cu teme pentru acasă.

4. Insuficientă asistență din partea profesorilor. Elevii din nenumărate școli se plâng că unele materii nu s-au făcut deloc. Profesorul doar le-a indicat un manual din care să învețe și la atât s-a redus interacțiunea profesor-elev. Elevii au rămas să se descurce singuri cu înțelegerea conceptelor, lucru adesea dificil fără ajutor.

5. Insuficient control asupra activității elevilor. Aceștia apar ca prezenți, dar au microfonul și camera închise, și în răstimp ei se pot ocupa cu orice altceva, nelegat de ora respectivă. Iar într-o clasă de 30 de elevi, sau într-o serie de 100 de studenți, profesorul nu îi poate monitoriza pe toți.

6. Rezultate mai slabe. Acesta este poate cel mai important efect negativ al școlii online. Un studiu efectuat în 2011 la Universitatea Columbia1 a constatat rate mai ridicate de abandon școlar la elevii care au urmat cursuri online, în comparație cu cei care au urmat cursuri tradiționale.

7. Mai mult efort necesar. Paradoxal, s-a observat că atât profesorii, cât și elevii sunt nevoiți să depună mai mult efort pentru aceleași activități, atunci când orele se desfășoară online.

În concluzie, „clasele online nu sunt eficiente în educarea elevilor”, susține Catherine Van Weele, studentă la Științe Politice, în articolul ei în care a evidențiat o parte dintre aceste probleme 2.

Impact negativ asupra performanțelor ulterioare

Susan Dynarski, profesoară la Universitatea din Michigan, constata într-un articol publicat în New York Times că, „în licee și colegii, există tot mai multe dovezi că educația online afectează un grup critic, anume elevii cei mai neexperimentați, deci exact cei care au cea mai mare nevoie la clasă de profesori pricepuți care să le explice”.3 Elevii care studiază online pot lua o notă de trecere, uneori fără a învăța prea mult, în schimb se vor descurca slab la evaluările naționale, arăta aceeași autoare. Este citat un studiu efectuat în liceele din Chicago. Elevii care au picat algebra au fost repartizați în mod aleator la cursuri pentru recuperarea materiei: o parte la cursuri online, cealaltă la cursuri față în față. Rezultatele au fost edificatoare: elevii care au urmat cursurile de algebră online au învățat mult mai puțin decât cei care au lucrat la clasă cu un profesor.

De asemenea, un alt studiu, realizat de profesori de la universitățile Harvard și Stanford, a examinat performanțele a câteva sute de mii de studenți de la DeVry, o universitate ce oferă posibilitatea de a alege să urmezi toate cursurile fie online, fie față în față. Materia este aceeași, se predă folosind aceeași bibliografie, cursurile sunt identice. Totuși, studenții care urmează cursurile online, arată studiul, s-au descurcat incomparabil mai slab decât colegii lor care le-au urmat în sala de curs, cu profesorul în față. Dynarski comenta aceste rezultate, afirmând că „efectele sunt pe termen lung, elevii și studenții care au studiat online fiind cei mai expuși riscului de a abandona complet studiile”.4

Aceste rezultate au fost confirmate și de alte studii efectuate la numeroase alte colegii și universități din Statele Unite. De pildă, un raport al Instituției Brookings a conchis că liceenii care urmează cursuri online „au rezultate substanțial inferioare celor care participă la cursuri tradiționale față în față, iar aceste cursuri online au un impact negativ asupra performanțelor ulterioare, sporind probabilitatea de a-și întrerupe complet studiile”, în timp ce un editorial din 2013 din ziarul New York Times considera că „revoluția online” este „îngrijorătoare”, amenințând în special „elevii cei mai vulnerabili”5.

O scădere a IQ-ului

Alături de cele mai-sus menționate, însuși faptul de a sta ore în șir în fața unui ecran are efecte negative asupra calității învățării. Un studiu recent realizat de cercetători de la Kent State University arăta că problema principală pe care o întâmpină elevii ce urmează cursuri online poartă numele de multitasking. Studiul a analizat 452 de studenți de la universități publice din centrul și vestul Americii, confirmând prezența unui „comportament de multitasking semnificativ sporit în cazul cursurilor online, în comparație cu cele față în față”. Unii dintre elevii care participă la cursurile online se ocupă frecvent și cu jocurile video, trimit sms-uri, e-mail-uri, verifică rețelele de socializare, urmăresc clipuri video și, în general, se implică în activități ce nu au nici o legătură cu orele de școală propriu-zise, desfășurându-se în paralel cu acestea.

Autorul principal al studiului, Andrew Lepp, mărturisea că a avut ideea efectuării studiului după ce a văzut un elev care urma un curs de biologie uitându-se în același timp și la un film pe Netflix. Lepp arăta că rezultatele studiului „au implicații imediate” pentru învățământul preuniversitar, în condițiile în care „există din abundență cercetări care demonstrează că multitasking-ul în timpul activităților educaționale reduce semnificativ învățarea”.6

Dovezile sunt chiar alarmante, arată un studiu efectuat la o universitate din Londra. Multitasking-ul afectează creierul. Conform cercetătorilor, elevii care învață în stil multitasking înregistrează o scădere a coeficientului de inteligență (IQ) comparabilă cu declinul produs atunci când pierd nopțile sau fumează marijuana. Iar un alt studiu, publicat în 2014 în revista PloS One, a descoperit că multitasking-ul poate diminua ireversibil densitatea materiei cenușii cerebrale. Ceea ce contravine însuși scopului educației.

Seria va continua cu o analiză a efectelor dependenței de ecrane atât la cei mari, cât și la cei mici, cu o particularizare la situația din România. Apoi vom propune soluții pentru limitarea timpului petrecut online de copiii noștri ‒ primă soluție fiind, desigur, să reducem noi înșine timpul pe care îl consacrăm ecranelor.

Lect. univ. dr. Andrei Drăgulinescu

1 Cf. Neil Kokemuller, Negative Effects of Online Courses, https://education.seattlepi.com/negative-effects-online-courses-1094.html

2 Catherine Van Weele, Opinion: Online classes are not effective in educating students, The Daily Aztec, 5 februarie 2020.

3 Susan Dynarski, Online Courses Are Harming the Students Who Need the Most Help, New York Times, 19 ianuarie 2018.

4 Susan Dynarski, art. cit.

5 James McWilliams, The downside of online learning, The Week, 19 aprilie 2019.

6 Andrew Lepp, citat în: James McWilliams, art. cit.

Foto: Leslie Banks Dreamstime.com

Articol publicat in revista Familia Ortodoxa, iunie 2020

IUNIE 2020