Continuăm prezentarea începută numărul trecut a alternativelor la antibioticele de sinteză – la care, din păcate, se recurge prea ușor, chiar și atunci când o infecție poate fi tratată cu aceeași eficiență, dar fără aceleași efecte adverse, prin niște substanțe adesea reduse pe nedrept la statutul de ingrediente în industria cosmetică: uleiurile esențiale.

Uleiurile esențiale sunt utilizate, în mod tradițional, în aromaterapie și pentru proprietățile lor vindecătoare. Plecând de la aceste observații, medicina modernă a lărgit aria de cercetare a proprietăților
acestor substanțe, determinând, prin studii experimentale, efectele lor asupra bacteriilor, fungilor și virusurilor. Astfel, cercetările au arătat că uleiurile esențiale au rol în prevenirea și eliminarea infecțiilor
din organism, vindecarea diferitelor afecțiuni dermice, dezinfectarea suprafețelor și împrospătarea aerului. De asemenea, aceste uleiuri sunt utilizate și în industria alimentară datorită proprietăților de conservare a alimentelor imprimate de efectele antimicrobiene, antibacteriene și antifungice.

Literatura de specialitate indică un număr vast de studii clinice ce demonstrează eficacitatea acestor uleiuri în tratarea unor probleme de sănătate obișnuite precum greață și migrene, dar și de studii
experimentale ce arată capacitatea lor de a distruge celulele canceroase în cancere precum cancerul de sân, cancerul de colon, cancerul oral și cancerul de piele. Însă, cele mai promițătoare și mai numeroase
rezultate sunt cele care demonstrează efectele antibacteriene ale uleiurilor esențiale, fără a determina apariția rezistenței bacteriilor la aceste substanțe.

De ce avem nevoie de o alternativă la antibioticele convenționale? 

Rezistența la antibiotice a devenit, la ora actuală, una din cele mai stringente crize la nivel mondial. Conform specialiștilor în domeniu, incapacitatea tot mai accentuată a antibioticelor de a trata eficient infecțiile, ca urmare a fenomenului de rezistență la antibiotice, reprezintă una din cele mai importante provocări ale medicinei secolului XXI.

Studiile arată că această criză a apărut ca urmare a faptului că: 1) antibioticele au fost și sunt și la ora actuală prescrise, în foarte multe cazuri, fără a fi cu adevărat necesare; 2) ingerăm cantități mari de antibiotice prin intermediul produselor alimentare de origine animală – în crescătoriile de animale, antibioticele sunt utilizate, în tratamente în masă, în scop pur preventiv. Potrivit unui raport FDA, 80% din totalul antibioticelor administrate în S.U.A. este direcționat către crescătoriile de animale. Urmarea acestei utilizări exagerate este apariția tulpinilor de bacterii rezistente la tratamentul convențional cu antibiotice. Un raport publicat în 2013 de Centrul de Prevenție și Control al Bolilor (CDC) din S.U.A. arată că rezistența la antibiotice a cauzat, în anul 2013, peste 2 milioane de infecții ce au determinat, în mod
direct, peste 23.000 de decese. În 2014, un raport realizat la cererea guvernului Marii Britanii estima că, până în anul 2050, bacteriile rezistente la antibiotice vor cauza, la nivel mondial, peste 10 milioane de decese pe an, dar și costuri de peste 100.000 de miliarde de dolari.

Așadar, alternativa oferită de utilizarea unor substanțe precum uleiurile esențiale, ce nu prezintă riscul de apariție a rezistenței în cazul bacteriilor atacate, este o alternativă viabilă, eficientă atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere financiar. Bineînțeles, reiterăm aici ideea care a însoțit toate articolele publicate până acum pe această temă: antibioticele sunt vitale în lupta cu numeroase infecții bacteriene, însă administrarea lor trebuie bine cântărită, pentru a evita utilizarea lor necorespunzătoare.

Studii care atestă efectul antibacterian al uleiurilor esențiale

Cercetările ce au analizat utilizarea uleiurilor esențiale pe animale și subiecți umani au generat rezultate promițătoare, ce demonstrează capacitățile antibacteriene ale acestor substanțe.
Un studiu realizat în Italia, în 2011, a indicat eficiența combinării uleiurilor esențiale de cimbru (Thymus vulgaris) și cuișoare (Eugenia caryophyllata) în tratamentul vaginitelor bacteriene, cu rezultate similare tratamentului medicamentos antibacterian convențional cu metronidazol. Concluziile unui alt studiu realizat în S.U.A., în anul 2013, a arătat că infecțiile cu stafilococi ale pielii s-au vindecat mai repede atunci când au fost tratate cu ulei esențial de arbore de ceai (Melaleuca alternifolia) decât atunci când a fost utilizat tratamentul clasic.

Date publicate în decembrie 2013 raportează că utilizarea unui gel antibacterian cu ulei esențial de lemongrass (Cymbopogon citratus) a fost eficientă în reducerea infecțiilor dermice cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA) la pacienți, aceste rezultate fiind în concordanță cu studii anterioare, ce atestau eficiența împotriva MRSA a unei soluții ce conținea ulei de arbore de ceai, similară cu tratamentele standard, care determinaseră apariția rezistenței la antibiotice. Aceste dezinfectante simple, ieftine, ce conțin uleiuri esențiale, pot deveni un ajutor vital în lupta împotriva infecțiilor cu stafilococi atât de comune în spitale și care duc la complicații grave ale sănătății pacienților.
Prin studiile in vitro, oamenii de știință au demonstrat eficiența efectului antibacterian al uleiurilor esențiale – utilizate ca atare sau în combinații cu anumite antibiotice – în cazul infecțiilor cu un număr important de patogeni, inclusiv cu tulpini rezistente la antibiotice de E. coli, Staphylococcus aureus și alte specii comune de bacterii. Rezultatele arată, în mod consecvent, că atunci când antibioticele sunt administrate în combinație cu uleiurile esențiale, este redusă în mod semnificativ cantitatea de medicamente administrată.

De exemplu, două studii recente au arătat că uleiurile esențiale de scorțișoară (Cinnamomum
cassia) și lavandă (Lavandula angustifolia) au avut efecte antibacteriene împotriva E. coli, iar atunci
când au fost administrate concomitent cu antibioticul piperacilină, au scăzut rezistența E. coli la acest antibiotic.

Un alt studiu a arătat că uleiurile esențiale de busuioc (Ocimum basilicum) și rozmarin (Rosmarinus officinalis) au inhibat creșterea a 60 de lanțuri de E. coli recoltate de la pacienți internați în spitale. Alte rezultate au demonstrat eficiența uleiurilor esențiale, atât în utilizarea simplă, cât și în combinații cu antibioticele convenționale.

Cercetătorii susțin că unul din mecanismele prin care aceste uleiuri își exercită efectele antibacteriene
este afectarea integrității peretelui celular al bacteriilor rezistente, facilitând astfel pătrunderea în celula bacteriană a substanțelor active din uleiuri sau a antibioticului.

Desigur, toate aceste studii trebuiesc continuate, în vederea elucidării mecanismelor exacte ce stau la baza instalării acestor efecte. Un articol publicat în iunie 2013 de o echipă de medici din cadrul Universității John Hopkins din S.U.A. subliniază faptul că astfel de studii nu au șanse de a fi finanțate de marile companii farmaceutice, deoarece ele nu pun accent pe dezvoltarea unui astfel de antibiotic datorită costurilor mari de punere pe piață, ce ulterior sunt greu acoperite. Articolul aduce în discuție potențialul utilizării uleiurilor esențiale ca alternativă la tratamentul convențional cu antibiotice. Autorii articolului au observat că, pentru cei mai mulți dintre pacienții lor, nu există pe piață antibiotice care să trateze eficient infecțiile cu care au fost depistați. Autorii declară că această neputință de a-și ajuta pacienții se datorează unei cauze financiare clare: perspectiva câștigului financiar umbrește perspectiva umană, a suferinței.

Medicii mai adaugă că uleiurile esențiale conțin unele din cele mai potente substanțe antibacteriene,
iar o mai bună înțelegere a mecanismelor lor de acțiune ar duce garantat la dezvoltarea unei noi clase de medicamente. Compușii care intră în alcătuirea uleiurilor esențiale au rolul de a apăra planta de factorii infecțioși, de a-i crește rezistența la variațiile de temperatură, de a regenera țesuturile distruse și de a îndepărta insectele.

Cu toate acestea, scepticismul este la el acasă într-o societate ca a noastră, care e obișnuită să sintetizeze medicamente artificiale (ca să nu mai menționăm și reputația proastă pe care uleiurile au câștigat-o în urma publicității nerealiste de a fi o soluție miraculoasă pentru toate bolile), deși cele mai importante și cele mai comune medicamente au fost create plecând de la substanțe izolate din plante. De exemplu, aspirina a fost izolată din scoarța de salcie (Salix spp.), deși astăzi substanța activă este sintetizată în laborator; substanța folosită și la ora actuală în tratamentul malariei este obținută din arborele de cinchona (Cinchona spp.); morfina este obținută din mac (Papaver somniferum); multe medicamente pentru tuse și răceală conțin extracte de mentă (Mentha × piperita); chiar și unul din cele mai nou-propuse tratamente în cazul Ebola utilizează extracte din plante de tutun.

Câteva exemple de uleiuri

După cum am arătat și mai sus, literatura de specialitate cuprinde numeroase studii in vitro sau studii
clinice care atestă proprietățile antibacteriene ale uleiurilor esențiale. În continuare, vom face referire
la câteva din cele mai eficiente și mai utilizate uleiuri în tratamentul diferitelor afecțiuni.

Uleiul de scorțișoară

Un studiu publicat în 2016 în revista medicală „Journal of Contemporary Dental Practice” a testat
eficiența uleiului de scorțișoară (Cinnamomum zeylanicum) în cazul infecției rădăcinii canalului dentar cu E. faecalis. Rezultatele au arătat că uleiul a eliminat infecția bacteriană după 7 și 14 zile de tratament. Un studiu comparativ al eficienței mai multor uleiuri esențiale împotriva a șase specii de bacterii (Escherichia coli, Klebsiella pneumoniaePseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris, Bacillus subtilis, Staphylococcus aureus) a arătat că uleiul de scorțișoară a avut cel mai bun efect antibacterian dintre toate uleiurile incluse în studiu: rozmarin, mușcate, cuișoare, lime, portocală, lămâie.

Uleiul de cimbru

Pe lângă importantele proprietăți antifungice, uleiul esențial de cimbru (Thymus vulgaris) posedă
la fel de potente efecte antibacteriene. Studiile au arătat eficiența sa împotriva infecțiilor bacteriene cu MRSA și tulpini de stafilococi contractate în timpul spitalizării. Eficiența uleiului de cimbru a fost dovedită și în cazul a peste 120 de tulpini rezistente la antibiotice de Staphylococcus, Enterococcus, Escherichia și Pseudomonas genera recoltate de la pacienți spitalizați și diagnosticați cu infecții ale cavității bucale, infecții respiratorii și ale tractului genito-urinar.

Studii realizate în cadrul Departamentului de Științe Alimentare și Tehnologice al Universității Tennessee din S.U.A. au evaluat efectele acestui ulei împotriva Salmonella și a bacteriilor din lapte. Rezultatele, publicate în revista medicală „International Journal of Food Microbiology” indică faptul că nanoemulsiile formate în urma adăugării unor cantități precise de ulei în lapte pot avea un efect antibacterian important asupra organismului uman.

Totodată, trebuie atrasă atenția asupra faptului că uleiul de cimbru, la contact direct cu pielea, are efect puternic iritant, fiind recomandată diluarea lui cu un ulei (de exemplu, ulei de măsline) înainte de aplicarea topică. De asemenea, este recomandată și testarea, pe o zonă restrânsă a pielii, apariția posibilelor reacții alergice.

Uleiul de oregano (șovârf)

Uleiul de oregano (șovârf) a fost utilizat încă din Grecia antică pentru proprietățile sale antibacteriene
și dezinfectante, fiind folosit în cazul tratării rănilor și a infecțiilor bacteriene ale pielii.
Studiile au arătat că uleiul de oregano și nanoparticulele de argint (argintul coloidal) au o importantă activitate antibacteriană împotriva tulpinilor rezistente la antibiotice. Rezultatele au indicat că atât tratamentul cu ulei, cât și tratamentul combinat, cu argint coloidal, au determinat efecte antimicrobiene, prin distrugerea peretelui celular.
Rezultatele a numeroase cercetări atestă efectul antibacterian al uleiului de oregano împotriva tulpinilor
de E. coli, Staphylococcus și Salmonella, dar și efectul de susținere a funcției imunitare a organismului.
Uleiul distruge bacteriile și reduce abilitatea acestora de a elibera în organismul gazdei toxine ce afectează funcționarea normală a corpului.

Uleiul de arbore de ceai

Uleiul extras din arborele de ceai (Melaleuca alternifolia) reprezintă o alternativă eficientă în cazul tratamentelor infecțiilor dermice.
Studii realizate în India arată eficiența acestui ulei împotriva infecțiilor cu E. coli și Staphylococcus.
Studiile au indicat că mecanismul prin care efectul antibacterian este obținut se bazează pe inhibarea respirației celulare și creșterea permeabilității membranei celulare bacteriene, cu afectarea ulterioară a
integrității celulare.
În cazul răcelilor, atunci când uleiul de arbore de ceai este combinat cu uleiul de eucalipt, s-a observat
un efect antibacterian imediat, urmat de un răspuns antibacterian prelungit, în următoarele 24
de ore de la administrare.
Studii clinice recente au evidențiat o mai bună capacitate a uleiului de a vindeca răni infectate
cu tulpini de stafilococ auriu decât tratamentul convențional, uleiul esențial diminuând semnificativ timpul de vindecare al rănilor.

Subliniem faptul că acest ulei, ca multe altele, nu se administrează intern.

Uleiul de eucalipt

Uleiul de eucalipt (Eucalyptus globulus) este utilizat de sute de ani în Australia, fiind considerat un eficient germicid. Astfel, aceste proprietăți, ce includ și sfera proprietăților antibacteriene, îl recomandă în tratamentul rănilor, arsurilor, ulcerațiilor, infecțiilor.
În tratamentul rănilor, uleiul de eucalipt grăbește procesul vindecării prin protecția oferită față de factorii infecțioși din mediu. De asemenea, datorită acestor proprietăți, este unul din ingredientele comune întâlnite în produsele de igienă orală, având efecte împotriva apariției cariilor, a plăcii dentare și a problemelor gingivale.

Uleiul de lavandă

Poate unul din cele mai utilizate uleiuri în aromaterapie, uleiul de lavandă (Lavandula angustifolia)
este binecunoscut pentru efectele sale anxiolitice, calmante.
Studiile pe subiecți umani indică faptul că administrarea acestui ulei are efecte anxiolitice similare
cu cele ale benzodiazepinelor, însă, spre deosebire de acestea, nu prezintă riscul apariției adicției sau al efectelor secundare.
Studii in vitro au arătat proprietățile antibacteriene ale uleiului de lavandă împotriva unor tulpini de Escherichia coli, Klebsiella pneumoniaePseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris și Staphylococcus aureus.
De asemenea, au fost demonstrate și efecte antibacteriene eficiente împotriva patogenilor ce cauzează
infecții ale tractului respirator: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae și Streptococcus
pyogenes.

Uleiul de cuișoare

Unul din cele mai eficiente uleiuri cu efecte antibacteriene este uleiul obținut din cuișoare (Eugenia
caryophyllata).
Efectele antibacteriene ale acestui ulei asupra speciilor de Escherichia coli și Bacillus subtilis se datorează
capacității componentelor acestui ulei de a determina liza, ruperea membranei protectoare a celulelor bacteriene.
Pe lângă importantele efecte antibacteriene (de exemplu asupra unor tulpini de Staphylococcus epidermidis) ale acestui ulei, studiile au evidențiat și proprietăți antivirale (de exemplu asupra Herpes
simplex, virusul hepatitei C), antifungice, antiinflamatorii și citotoxice.
Uleiul de cuișoare nu este recomandat în sarcină și alăptare. În plus, pot apărea interacțiuni la administrarea concomitentă cu medicația anticoagulantă.
Uleiurile esențiale sunt extracte foarte concentrate obținute din plante și necesită atenție și precauție la utilizare, de aceea recomandăm consultarea cu medicul specialist înaintea urmării oricărui tip de tratament cu uleiuri esențiale.

Asist. univ. dr. Veronica Grădinariu

Articol publicat in Revista Familia Ortodoxa nr. 95/Decembrie 2016

Bibliografie

 

  1. Bomgardner MM. Extending Shelf Life With Natural Preservatives. Food Additives 2014; 92(6): 13-14.
  2. Hunt, Ronald, et al. “Aromatherapy as treatment for postoperative nausea: a randomized trial.”Anesthesia & Analgesia 117.3 (2013): 597-604.
  3. Cady, Roger K., et al. “A Double‐Blind Placebo‐Controlled Pilot Study of Sublingual Feverfew and Ginger (LipiGesicTMM) in the Treatment of Migraine.”Headache: The Journal of Head and Face Pain 51.7 (2011): 1078-1086.
  4. Arafa, El-Shaimaa A., et al. “Thymoquinone up-regulates PTEN expression and induces apoptosis in doxorubicin-resistant human breast cancer cells.”Mutation Research/Fundamental and Molecular Mechanisms of Mutagenesis 706.1 (2011): 28-35.
  5. Carnesecchi, S., et al. “Geraniol, a component of plant essential oils, inhibits growth and polyamine biosynthesis in human colon cancer cells.”Journal of Pharmacology and Experimental Therapeutics 298.1 (2001): 197-200.
  6. Cha, Jeong-Dan, and Ji-Young Kim. “Essential oil from Cryptomeria japonica induces apoptosis in human oral epidermoid carcinoma cells via mitochondrial stress and activation of caspases.”Molecules 17.4 (2012): 3890-3901.
  7. Chen, Wenxing, et al. “Anti-angiogenesis effect of essential oil from Curcuma zedoaria in vitro and in vivo.”Journal of ethnopharmacology 133.1 (2011): 220-226.
  8. http://www.fda.gov/animalveterinary/guidancecomplianceenforcement/guidanceforindustry/ucm216939.htm
  9. http://www.cdc.gov/drugresistance/pdf/ar-threats-2013-508.pdf
  10. https://amr-review.org/sites/default/files/AMR%20Review%20Paper%20-%20Tackling%20a%20crisis%20for%20the%20health%20and%20wealth%20of%20nations_1.pdf
  11. Sosto, Francesco, Claudio Benvenuti, and CANVA Study Group. “Controlled study on thymol+ eugenol vaginal douche versus econazole in vaginal candidiasis and metronidazole in bacterial vaginosis.”Arzneimittelforschung 61.02 (2011): 126-131.
  12. Chin, Karen B., and Barbara Cordell. “The effect of tea tree oil (Melaleuca alternifolia) on wound healing using a dressing model.”The Journal of Alternative and Complementary Medicine 19.12 (2013): 942-945.
  13. Shukr, M., and Ghada F. Metwally. “Evaluation of topical gel bases formulated with various essential oils for antibacterial activity against methicillin-resistant Staphylococcus aureus.”Tropical Journal of Pharmaceutical Research 12.6 (2013): 877-884.
  14. Simor, Andrew E., et al. “Mupirocin-resistant, methicillin-resistant Staphylococcus aureus strains in Canadian hospitals.”Antimicrobial agents and chemotherapy 51.11 (2007): 3880-3886.
  15. http://www.cdc.gov/mrsa/healthcare/
  16. Yap, Polly Soo Xi, et al. “Combination of essential oils and antibiotics reduce antibiotic resistance in plasmid-conferred multidrug resistant bacteria.”Phytomedicine 20.8 (2013): 710-713.
  17. Yap, Polly Soo Xi, et al. “Antibacterial Mode of Action of Cinnamomum verum Bark Essential Oil, Alone and in Combination with Piperacillin, Against a Multi-Drug-Resistant Escherichia coli Strain.”Journal of microbiology and biotechnology 25.8 (2015): 1299-1306.
  18. Sienkiewicz, Monika, et al. “The potential of use basil and rosemary essential oils as effective antibacterial agents.”Molecules 18.8 (2013): 9334-9351.
  19. Nazzaro, Filomena, et al. “Effect of essential oils on pathogenic bacteria.”Pharmaceuticals 6.12 (2013): 1451-1474.
  20. Boire, Nicholas, Stefan Riedel, and Nicole M. Parrish. “Essential Oils and Future Antibiotics: New Weapons against Emerging ’Superbugs’?”Journal of Ancient Diseases & Preventive Remedies 2013 (2013).
  21. http://www.pbs.org/wgbh/nova/julian/natu-nf.html
  22. http://time.com/3457472/see-how-ebola-drugs-grow-in-tobacco-leaves/
  23. Pattnaik, S., V. R. Subramanyam, and C. Kole. “Antibacterial and antifungal activity of ten essential oils in vitro.”Microbios 86.349 (1995): 237-246.
  24. Kavanaugh, Nicole L., and Katharina Ribbeck. “Selected antimicrobial essential oils eradicate Pseudomonas spp. and Staphylococcus aureus biofilms.”Applied and environmental microbiology 78.11 (2012): 4057-4061.
  25. Charles, C. H., et al. “Comparative antiplaque and antigingivitis effectiveness of a chlorhexidine and an essential oil mouthrinse: 6‐month clinical trial.”Journal of clinical periodontology 31.10 (2004): 878-884.
  26. Vakilian, Katayon, et al. “Healing advantages of lavender essential oil during episiotomy recovery: a clinical trial.”Complementary therapies in clinical practice 17.1 (2011): 50-53.
  27. Inouye, Shigeharu, Toshio Takizawa, and Hideyo Yamaguchi. “Antibacterial activity of essential oils and their major constituents against respiratory tract pathogens by gaseous contact.”Journal of antimicrobial chemotherapy 47.5 (2001): 565-573.
  28. Thompson, Aiysha, et al. “Comparison of the antibacterial activity of essential oils and extracts of medicinal and culinary herbs to investigate potential new treatments for irritable bowel syndrome.”BMC complementary and alternative medicine 13.1 (2013): 1.
  29. Abbaszadegan, A., et al. “Antimicrobial and Cytotoxic Activity of Cinnamomum zeylanicum, Calcium Hydroxide, and Triple Antibiotic Paste as Root Canal Dressing Materials.”The journal of contemporary dental practice 17.2 (2015): 105-113.
  30. Prabuseenivasan, Seenivasan, Manickkam Jayakumar, and Savarimuthu Ignacimuthu. “In vitro antibacterial activity of some plant essential oils.”BMC complementary and alternative medicine 6.1 (2006): 1.
  31. Warnke, Patrick H., et al. “The battle against multi-resistant strains: renaissance of antimicrobial essential oils as a promising force to fight hospital-acquired infections.”Journal of Cranio-Maxillofacial Surgery 37.7 (2009): 392-397.
  32. Sienkiewicz, Monika, et al. “Antibacterial activity of thyme and lavender essential oils.”Medicinal Chemistry 7.6 (2011): 674-689.
  33. Xue, Jia, P. Michael Davidson, and Qixin Zhong. “Antimicrobial activity of thyme oil co-nanoemulsified with sodium caseinate and lecithin.”International journal of food microbiology 210 (2015): 1-8.
  34. Skandamis, P., E. Tsigarida, and G-JE Nychas. “Ecophysiological attributes of Salmonella typhimurium in liquid culture and within a gelatin gel with or without the addition of oregano essential oil.”World Journal of Microbiology and Biotechnology 16.1 (2000): 31-35.
  35. Scandorieiro, Sara, et al. “Synergistic and additive effect of oregano essential oil and biological silver nanoparticles against multidrug-resistant bacterial strains.”Frontiers in microbiology 7 (2016).
  36. https://www.empa.ch/web/s604/01-mm-nanosilber
  37. Oussalah, Mounia, et al. “Inhibitory effects of selected plant essential oils on the growth of four pathogenic bacteria: E. coli O157: H7, Salmonella typhimurium, Staphylococcus aureus and Listeria monocytogenes.”Food control 18.5 (2007): 414-420.
  38. Gustafson, J. E., et al. “Effects of tea tree oil on Escherichia coli.”Letters in applied microbiology 26.3 (1998): 194-198.
  39. Cox, S. D., et al. “The mode of antimicrobial action of the essential oil of Melaleuca alternifolia (tea tree oil).”Journal of applied microbiology 88.1 (2000): 170-175.
  40. Bagchi, Biswajoy, et al. “Synthesis of eucalyptus/tea tree oil absorbed biphasic calcium phosphate–PVDF polymer nanocomposite films: a surface active antimicrobial system for biomedical application.”Physical Chemistry Chemical Physics (2016).
  41. Sadlon, Angela E., and Davis W. Lamson. “Immune-modifying and antimicrobial effects of Eucalyptus oil and simple inhalation devices.”Alternative medicine review 15.1 (2010): 33-43.
  42. Perry, R., et al. “Is lavender an anxiolytic drug? A systematic review of randomised clinical trials.”Phytomedicine 19.8 (2012): 825-835.
  43. Woelk, H., and S. Schläfke. “A multi-center, double-blind, randomised study of the Lavender oil preparation Silexan in comparison to Lorazepam for generalized anxiety disorder.”Phytomedicine 17.2 (2010): 94-99.
  44. Inouye Shigeharu, Toshio Takizawa, and Hideyo Yamaguchi. “Antibacterial activity of essential oils and their major constituents against respiratory tract pathogens by gaseous contact.”Journal of antimicrobial chemotherapy 47.5 (2001): 565-573.
  45. Rhayour, Khadija, et al. “The mechanism of bactericidal action of oregano and clove essential oils and of their phenolic major components on Escherichia coli and Bacillus subtilis.”Journal of Essential Oil Research 15.4 (2003): 286-292.
  46. Chaieb, Kamel, et al. “The chemical composition and biological activity of clove essential oil, Eugenia caryophyllata (Syzigium aromaticum L. Myrtaceae): a short review.”Phytotherapy research 21.6 (2007): 501-506.