Perioada ultimelor decenii ne îngrijorează printr-o creştere alarmantă a ratei îmbolnăvirilor de cancer, în mod deosebit în ţările cu civilizaţie tehnică foarte avansată. Numeroase studii au indicat că o posibilă explicaţie a acestui fapt o reprezintă schimbarea condiţiilor de mediu în care trăim, unul dintre factorii suspectaţi fiind nivelul tot mai ridicat al emisiei electromagnetice din jurul instalaţiilor electroenergetice şi de comunicaţii care fac parte tot mai mult din mediul de viaţă uman.
Un număr impresionant de studii epidemiologice şi de programe experimentale de expunere controlată, desfăşurate în laborator, au acuzat câmpurile electrice şi magnetice statice şi de frecvenţă foarte joasă (îndeosebi frecvenţele industriale, asociate sistemului energetic şi utilizării aparaturii electrocasnice şi de birou), dar şi undele electromagnetice din domeniul radiofrecvenţelor şi microundelor (utilizate în comunicaţii) de acţiune favorizantă a apariţiei şi mai ales a accelerării dezvoltării celulelor canceroase, prin diverse mecanisme (distrugerea echilibrului electrochimic al celulelor, influenţe mutagenice, diminuarea secreţiei de melatonină). Alături de efectele cancerigene, câmpurile electromagnetice sunt acuzate şi de influenţe negative asupra fenomenelor electrofiziologice naturale, de producerea unor afecţiuni degenerative ale sistemului nervos, de modificări genetice cu caracter ereditar, de tulburări psihice şi comportamentale etc.


Un alt aspect al problemei îl constituie faptul că efectele negative ale expunerii la radiaţiile emise de telefoanele mobile nu se manifestă de obicei imediat, ci în decursul a mai mulţi ani. Astfel, cazurile care au apărut în anii ’90 ai secolului trecut îşi au originea cel mai probabil în anii ’80 sau chiar mai înainte. Problema efectelor nocive ale câmpurilor electromagnetice a fost inclusă ca o nouă formă în categoria tipurilor de poluare, cu consecinţe comparabile cu cele ale poluării aerului şi a apei. Efectele acestor radiaţii au fost comparate şi cu efectele fumatului, iar în privinţa efectului de avalanşă asupra sănătăţii, cu procesul lent al otrăvirii cu mercur.
„Expunerea voluntară a creierului la microundele provenite de la telefoanele mobile reprezintă cel mai vast experiment biologic uman din toate timpurile”, a declarat reputatul profesor Leif Salford, şef de cercetare la Universitatea Lund din Suedia. Iar conform unei statistici furnizate de NeurologyChannel.com, „tumorile maligne ale creierului reprezintă cea de-a doua cauză a morţii copiilor (sub 15 ani) şi tinerilor adulţi (sub 34 ani)”. În Australia, ele reprezintă chiar prima cauză. Experţii sugerează o conexiune a acestor rezultate cu creşterea expunerii la radiaţiile generate prin folosirea telefoanelor mobile.
O privire aruncată asupra titlurilor publicaţiilor din ultimii ani ne va arăta că această problemă este mai mult decât o „sperietoare a publicului”. S-a scris foarte mult despre efectele negative ale radiaţiilor emise de telefoanele mobile. În cele ce urmează vom oferi mai multe exemple.

Blestemul erei telefoanelor mobile: smogul electronic

În jurul caselor noastre există nenumărate dispozitive ale căror câmpuri electrice – după cum avertizează oamenii de ştiinţă – produc depresii, avorturi spontane şi cancer.
„Smogul” invizibil, creat de electricitatea care alimentează civilizaţia noastră, produce cancer la copii, avorturi spontane şi îi face pe unii oameni alergici la viaţa modernă, după cum arată noile dovezi ştiinţifice. Aceste dovezi – care au fost luate în serios de autorităţile internaţionale – sugerează faptul că aproape toată lumea este expusă astăzi la o nouă formă de poluare, cu nenumărate surse în cadrul utilizării zilnice din fiecare casă.
Două departamente oficiale ale sănătăţii au prezentat rapoarte, iar Agenţia de Protecţie a Sănătăţii (HPA – Health Protection Agency) a ţinut în anul 2006 prima întrunire a unui grup de experţi însărcinaţi cu elaborarea unor sfaturi pentru public legate de această ameninţare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a Naţiunilor Unite numeşte smogul electronic „una din cele mai des întâlnite şi mai rapid crescătoare influenţe ale mediului” şi accentuează faptul că „se preocupă în mod serios” de efectele asupra sănătăţii. O.M.S. adaugă că „orice om din lume” e expus şi că „nivelul smogului electronic va continua să crească o dată cu dezvoltarea tehnologiei.”
Dispozitivele electronice dau naştere unor câmpuri electrice şi magnetice care scad rapid cu distanţa, însă aplicaţii precum uscătoarele de păr şi aparatele de ras electrice, folosite la mică distanţă de cap, pot da nivele ridicate ale expunerii. Păturile electrice şi radiourile cu ceas din apropierea patului produc doze încă şi mai mari, deoarece oamenii sunt expuşi la ele pe durate de multe ore în timpul somnului.
Câmpurile de radiofrecvenţă – o altă componentă a smogului electronic – sunt emise de cuptoarele cu microunde, transmiţătoarele TV şi radio, stâlpii de telefonie mobilă şi de telefoanele mobile însele.
O.M.S. afirmă că smogul poate să interfereze cu curenţii electrici slabi naturali, care ajută la funcţionarea organismului uman. Există de mai multă vreme îngrijorări legate de expunerea la câmpurile emise de stâlpii de electricitate, însă, până nu de mult, acestea au fost ignorate, ba uneori chiar ridiculizate de autorităţi. Însă, în 2005, un studiu oficial al National Radiological Protection Board a conchis că, pentru copiii care locuiesc în apropierea acestor stâlpi de electricitate, riscul de a se îmbolnăvi de leucemie este mult mai mare.
Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului – componentă a O.M.S. şi cea mai importantă organizaţie internaţională ce se ocupă cu studiul acestei boli – clasifică smogul electronic ca „posibil cancerigen pentru om”. Profesorul David Carpenter, decanul Şcolii de Sănătate Publică din New York, a declarat pentru ziarul The Independent din 30 aprilie 2006 că este foarte probabil ca smogul electronic să fie responsabil pentru 30% dintre cancerele la copii. Un raport al Departamentului de Sănătate din California conchide că este de asemenea foarte probabil ca smogul electronic să producă la adulţi leucemie şi cancer la creier, şi poate fi responsabil pentru 10% din totalul pierderilor de sarcină. Profesorul Denis Henshaw de la Universitatea din Bristol, profesor de efectele radiaţiei asupra omului, afirmă că „o cantitate uriaşă de dovezi indică o gamă întreagă de efecte adverse asupra sănătăţii”. El estimează şi că smogul electronic conduce la apariţia şi intensificarea depresiilor, una dintre cele mai răspândite boli psihice de astăzi.
Poate aspectul cel mai alarmant dintre toate este faptul că există din ce în ce mai multe dovezi care arată că smogul electronic îi face pe unii oameni să devină alergici la electricitate, acuzând greaţă, dureri, ameţeală, depresii, insomnii şi dificultăţi de concentrare atunci când utilizează aparatură electrică sau se află în apropierea stâlpilor de telefonie mobilă. Unii sunt atât de rău afectaţi, încât sunt nevoiţi să îşi schimbe stilul de viaţă. Se estimează că numărul acestor persoane se ridică la un total de 3% din întreaga populaţie a globului.
Iată şi un caz concret, cel al unei persoane afectate de aceste efecte nocive ale smogului electronic. Până acum doi ani, Sarah Dacre mărturiseşte că ducea o „viaţă fericită”. Conducea propria ei companie şi locuia într-o casă scumpă din nordul Londrei, când, deodată, i-a slăbit vederea la ochiul drept: a observat prima dată acest efect atunci când a fost incapabilă să citească o hartă. Curând după aceea, a început să simtă dureri în încheieturi. Nu mai putea să doarmă şi îşi petrecea nopţile „plimbându-se ca un leu în cuşcă”. I-a slăbit memoria, până în asemenea măsură încât, dacă îşi nota pe hârtie ce lucruri vroia să-şi amintească să le facă, uita chiar şi că a scris acele notiţe. Simptomele se înrăutăţeau ori de câte ori se expunea la electricitate. Nu putea să folosească computerul nici măcar cinci minute fără să i se facă rău… Toate acestea îi creau senzaţia că se topeşte încetul cu încetul…
Faptul că radiaţia electromagnetică poate declanşa asemenea simptome e cea mai bună dovadă a efectelor pe care ea le are asupra organismului uman. Desigur, nu toţi avem sensibilitatea necesară apariţiei alergiei, dar aceasta nu înseamnă că nu suntem cu toţii afectaţi într-o formă sau alta. Poate pentru prima oară în istorie, omul se confruntă cu un inamic care, deşi este de natură fizică, e cu totul invizibil. Vom fi capabili oare să conştientizăm acest lucru, pentru a ne putea apăra, sau vom plăti cu docilitate tribut bolii şi morţii tocmai pentru că am renunţat să gândim noi înşine asupra celor ce ne privesc, încrezându-ne mass-mediei şi instituţiilor plătite să mintă de cei ce acumulează câştiguri uriaşe, jucându-se cu viaţa noastră?

Lect. Dr. Ing. Andrei Drăgulinescu- „Idolii fără fir – Efectele telefoniei fără fir şi poluarea electromagnetică”

Articol aparut in nr. 10 al revistei “Familia Ortodoxa”