A APĂRUT “FAMILIA ORTODOXĂ” NR. 19

Din cuprins:

Editorial - Timpul nu mai are răbdare cu noi

Timpul – această anticameră a eternităţii – pare să nu mai aibă răbdare cu noi şi ceea ce reuşeam să facem ieri când timpul era mai aşezat, astăzi cu greu mai putem duce la bun sfârşit. Dacă ieri timpul era pentru noi, azi parcă noi suntem pentru el – iar el ne aruncă într-un vârtej care nu mai lasă loc şi linişte minţii de a se reculege şi a culege astfel seminţele realităţii. Editorialul semnat de Gheorghe Fecioru surprinde tocmai această dimensiune negativă pe care o are timpul din momentul în care am fӑcut din această lume singura realitate a existenţei noastre: timpul a devenit astfel un tiran căruia noi îi slujim prin mulţimea de nimicuri cu care ne-am îmbibat viaţa, chiar prin nenumăratele „realizări” ale civilizaţiei moderne. Dar timpul poate deveni o binecuvântare din momentul în care acesta îşi redobândeşte funcţia: aceea de a ne deschide tot mai mult lui Dumnezeu, pentru că dacă noi îi dăruim Lui timpul nostru, El ne va dărui nouă veşnicia Lui.

Prӑznuiri – Maica Teodosia (Laţcu) dulceaţa lacrimii ce izvorăşte din iubire

Maica Teodosia Laţcu a fost un om al durerilor, un om pentru care suferinţa se împleteşte cu rugăciunea, iar singurătatea devine întâlnire cu Hristos, mai presus de cuvânt şi de închipuire. În 1948 intrӑ în obştea Mӑnӑstirii Vladimireşti, iar începând cu 1956  Dumnezeu o cheamă mai sus, pe o altă treaptă a suferinţei rânduind sӑ petreacӑ trei ani de zile în temniţele comuniste. Dupӑ eliberarea din închisoare nu mai este primitӑ în mӑnӑstire, însӑ maica Teodosia îşi dedicӑ viaţa lui Hristos scriind poezii şi fӑcând traduceri din Sfinţii Pӑrinţi. Maica Teodosia a avut o însemnată contribuţie şi la tălmăcirea primelor volume de Filocalie, editate de părintele Dumitru Stăniloae.

Şcoala părinţilor

Copilul are nevoie să se întoarcă în braţele iubitoare ale mamei sale după fiecare eşec ori nesiguranţă

Educarea omului: această mare taină! Creşterea copilului: această mare responsabilitate! Din lene, indiferenţă şi egoism am fost învăţaţi să-i privim pe copii asemenea unor păpuşi care trebuie dădăcite şi cam atât, fără a fi atenţi la taina existenţei şi creşterii lor. Psihologul Adriana Hâncean ne arată cât de greşită este această atitutine şi cât de complexă este viaţa copilului chiar numai până la vârsta de 3 ani. Copilul nu e o fiinţă statică, ci una activă, pornită în explorarea lumii exterioare a cărei cunoaştere adecvată nu o poate face fără sprijinul permanent al părinţilor. De aceea – subliniazӑ autoarea articolului – lipsa părintelui în această perioadă a vieţii copilului sau lipsa de înţelegere şi discernământ în creşterea lui poate provoca ample dezechilibre sufleteşti, dar şi trupeşti.

Cauzele bolilor

Statisticile vorbesc: libertinajul sexual şi perversiunile conduc la cancer

Articolul semnat de Virgiliu Gheorghe scoate în evidenţӑ un fapt greu de acceptat de cӑtre unii din confraţii noştri şi anume: licenţa sexuală, desfrâul, perversiunile sexuale în general nu numai că ştirbesc persoana umană, dar îi şi zdruncină serios constituţia psiho-fizică. Nu trebuie acum decât să aruncăm o privire fugară pe secţiunile de „ştiinţă” sau „medicină” ale oricărui cotidian pentru a vedea că suntem permanent sfătuiţi de diverşi „experţi” cum să ne îmbogăţim experienţa sexuală şi cât de „sănătoase” ar fi diferitele licenţe sexuale. Dând însă la o parte triumfalismul mizeriei şi făcând o trecere în revistă a adevăratelor studii ştiinţifice asupra acestui subiect vom redescoperi ceea ce ştiam de mult timp, dar am fost permanent sfătuiţi să uităm. Cancerul de prostată, cel oral şi de gât au cunoscut în ultimul timp o creştere vertiginoasă, specialiştii enumerând printre cauze mai ales licenţa şi perversiunile sexuale.

Loţiunile de plajă, hotdogii şi riscurile de cancer

În rubrica “Cauzele bolilor” regăsim o serie de studii rezumate despre pericolul diferitelor loţiuni de plajӑ folosite împotriva radiaţiilor solare. Componenţa chimică a acestora nu numai că lasă de dorit asupra calităţii lor, dar reprezintă un real pericol la adresa sănătăţii: ele „ar putea să crească viteza cu care celulele maligne se dezvoltă şi răspândesc cancerul de piele”.

Pe de altă parte, o altă serie de studii atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de consumul de burgeri şi hotdogi, o problemă care bântuie Statele Unite de multă vreme, dar care se manifestă şi la noi datorită înmulţirii fast-food-urilor. Riscul de tumori cerebrale, leucemie şi o serie întreagă de alte serioase afecţiuni creşte considerabil cu cât consumul acestor produse este mai mare.

Cu noi este Dumnezeu

O minune mare şi necunoscutӑ – minunea salvӑrii pasagerilor de la bordul unui avion ce se întorcea din Ţara Sfântӑ şi care a zburat în timp ce ambele motoare ardeau

A.P. credincioasӑ din Grecia povesteşte marea minune pe care a trӑit-o la bordul unui avion Airbus care se întorcea în Grecia din Ţara Sfântӑ în ziua de 29 august 2003. La scurt timp dupӑ decolarea de pe aeroportul din Tel Aviv ambele motoare ale avionului au luat foc. Toţi pasagerii, inclusiv însoţitoarele de bord au intrat în panicӑ, crezând cӑ în scurt timp vor muri. Însӑ un cӑlugӑr care zbura cu acel avion i-a asigurat cӑ totul va fi bine cӑci a vӑzut-o pe Maica Domnului ţinând avionul de dedesubt. Dupӑ aflarea acestei veşti cӑlӑtorii au prins curaj, au cântat Paraclisul Maicii Domnului, iar Prea Sfânta Nӑscӑtoare de Dumnezeu a sӑvârşit încӑ o  minune, avionul s-a întors la Tel Aviv şi a aterizat fără ca vreunul din pasageri să fie clintit câtuşi de puţin de la locul său!

Steliana, vrăbiuţa lui Dumnezeu o nebună pentru Hristos din zilele noastre

Aceasta este povestea Stelianei, o bătrânică necunoscută de majoritatea oamenilor din jurul ei, care şi-a trăit viaţa liberă ca o vrabie, dar cu totul dăruită lui Dumnezeu. A fost dorinţa ei să nu aibă un cămin. Trăia pe stradă; noaptea – şi vara, şi iarna – dormea pe bănci, în parcuri, în barăci şi în sălile de aşteptare de prin spitale, însă era  întotdeauna plină de dragoste pentru Dumnezeu, pentru sfinţi şi pentru oamenii necăjiţi. Hainele ei erau intotdeauna curate. Orice bănuţ pe care-l câştiga îl dădea milostenie. Nu-i plăcea să fie lăudată, iar cand se întâmpla acest lucru, se prefăcea că e cam „prostuţă” şi nu înţelege…

Era o muncitoare obişnuită. Lucra foarte mult; peste 9 ore pe zi. Toată lumea o exploata, toată lumea îi dădea ordine, iar ea îi asculta imediat şi întotdeauna zâmbind. Pentru majoritatea muncitorilor era „proasta de Steliana”. Faţa ei strălucea întotdeauna, buzele ei murmurau întotdeauna ceva. Dacă ascultai atent, o auzeai spunand: „Slavă Ţie, Doamne”.

Spre o vieţuire creştinӑ – Dragostea nu poate fi instituţionaliatӑ

Articolul prezintӑ un interviu cu Leonard Vancu coordonatorul proiectului „Pro- Viaţă” din cadrul Fundaţiei „Sfinţii Martiri Brancoveni” despre

modul în care membrii fundaţiei au inţeles că trebuie purtată lupta pentru salvarea vieţii pruncilor aflaţi în pântecele mamelor lor. În finalul interviului Leonard Vancu atrage atenţia asupra faptului cӑ fiecare dintre noi suntem datori sӑ luptӑm împotriva uciderii pruncilor nenӑscuţi: “Având în vedere realitatea cruntă de la noi din ţară, precum şi faptul că vom fi judecaţi şi pentru binele pe care puteam să-l facem şi nu l-am făcut, cred că toţi trebuie să facem ceva pentru a opri crimele care se petrec în chiar trupul femeii; fiecare trebuie să lupte în felul şi cu posibilităţile sale, dar în primul rând cu inima, căci apoi vine şi sprijinul de la Dumnezeu. Să contestăm şi să demascăm această modă, acest stil de viaţă, în care curvia, crima, consumul nebunesc al plăcerii şi indiferenţa au devenit modele de urmat de către copilaşii noştri, smulşi din sânul familiei şi al Bisericii şi jertfiţi pe altarele patimilor.”

Al optulea veac

Cine vrea discreditarea Bisericii, a Sfintelor Taine şi surparea credinţei oamenilor?

De la celebrul caz Tanacu această întrebare a devenit tot mai legitimă şi îngrijorătoare. Manipularea de către presă a acestui caz împotriva a tot ceea ce înseamnă Biserica şi Tainele ei a făcut ravagii în mentalul colectiv: suntem de altfel deja obişnuiţi din perioada comunistă ca o calomnie bine instrumentată să lase în mintea omului prejudecăţi de neşters pentru lungi perioade de timp. Ceva similar a avut loc de data aceasta cu tragicul eveniment al morţii unui bebeluş din Moldova de peste Prut după ce acesta a fost botezat după rânduiala ortodoxă prin scufundare. Momentul a fost imediat speculat şi s-a lansat „certitudinea” că micuţul ar fi murit înecat datorită botezului, deşi din înregistrări se vede că acesta este cât se poate de viu ieşind din cristelniţă. Că a fost un atac premeditat la adresa Tainelor Bisericii se poate vedea şi din campania de denigrare a tainei botezului prin scufundare, sugerându-se adoptarea stropirii catolice. Dar ce taină ar mai fi aceasta dacă nu e săvârşită după porunca Mântuitorului şi a canoanelor lăsate de El prin Sfinţii Părinţi?

Convertiri – „Simt în suflet o foame şi o sete de Dumnezeu” – de vorbă cu un musulman venit la Ortodoxie

Interlocutorul nostru, Alexie, este un fost musulman care  a căutat mult timp adevărul. Iar în momentul în care L-a cunoscutpe Hristos şi a venit la dreapta credinţă în El, la Ortodoxie, a înţeles cuvintele Mântuitorului: „adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32). Deşi a devenit ortodox doar de un an de zile, la o vârstă trecută puţin de 40 de ani, fratele nostru Alexie impresionează prin simplitatea credinţei, prin dragostea nefăţarnică ce o are faţă de aproapele şi faţă de Mântuitorul Hristos. Alexie ne povesteşte cum L-a cunoscut pe Hristos, despre botezul sӑu şi cum au lucrat în sufletul sӑu Taina Spovedaniei şi a Împӑrtӑşaniei. Alexie este convins de faptul cӑ mulţi musulmani şi iudei vor veni la Ortodoxie.

“ Să ştiţi că va veni vremea, şi nu mai este mult pană atunci, când mulţi musulmani şi iudei vor veni la Adevărul-Hristos. Deja au avut loc în rândul acestor popoare unele veniri la Ortodoxie – puţine, ce-i drept, dar văd în asta abia începutul. Rog pe Bunul Dumnezeu să-i lumineze şi pe alţii aşa cum m-a luminat şi pe mine, şi să-i aducă de la întuneric la Lumină, de la moarte la Viaţă” mӑrturiseşte Alexie în finalul interviului.

Cuvântul duhovnicului – Gheronda Ambrozie Lazaris (1912 – 2006)

Redăm câteva fragmente din viaţa Bătrânului Ambrozie, extrase şi traduse din cartea „Gheron Amvrosios Lazaris – O pnevmatikos tis Monis Dadiu”, apărută în limba greacă în 2009, în exclusivitate pentru cititorii „Familiei Ortodoxe” şi nu numai, spre folos duhovnicesc şi întărire în credinţă. Viaţa Bătrânului Ambrozie este o propovăduire tăcută, adeverind faptul că astӑzi şi până la sfârşitul veacurilor Biserica Ortodoxă naşte şi va naşte prin Duhul Sfânt sfinţi. Bătrânul Ambrozie, aşa cum mărturisesc mulţi oameni ce l-au cunoscut, îi vedea adesea pe Domnul nostru Iisus Hristos, pe Maica Domnului, pe Arhanghelul Mihail, pe îngeri şi pe unii dintre sfinţi. Impresioneazӑ în mod deosebit întâlnirea cu Sfinţii Doctori Fӑrӑ-de-Arginţi Cosma şi Damian care l-au vindecat atunci când şi-a rupt piciorul.